În timp ce peisajul urban începe să semene cu cel al unui oraș fantomă, cu magazine, hoteluri și restaurante închise și din ce în ce mai puțini oameni pe afară, în spatele ușilor închise, în multe case și apartamente manageri, antreprenori și angajați lucrează cu frenezie pentru a-și menține businesul în viață, într-o lume din ce în ce mai virtuală.

Este o perioadă în care creativitatea și adaptarea ne este în mod copleșitor pusă la încercare. Procedurile de lucru, atât de bine înrădăcinate în rutina multora, trebuie să-și demonstreze elasticitatea sau să fie adaptate peste noapte la noile realități.

De câteva luni în China și, mai recent în Europa și America, s-a ajuns la ceea ce publicatia Time numea „Cel mai mare experiment de lucru de acasă” din istorie. Desigur, cuvântul experiment poate fi considerat un termen potrivit doar din perspectiva rezultatului pe care companiile care adoptă masiv în aceste zile la acest model, îl vor obține. Câte vor avea succes, câte nu vor avea?

Practic, forțați de evenimente, foarte mulți au trecut la lucrul de la distanță, peste noapte. Nu au avut posibilitatea unei bune pregătiri și testări pe care cei care au adoptat mai demult acest mod de lucru, au avut-o.

Un studiu Gallup evidențiază că 43% din americani lucrează de la distanță, iar multe alte studii relevă că angajații care lucrează la distanță sunt mai productivi decât cei care lucrează la birou. Deci, nu ar trebui să ne facem griji în privința productivității.

La noi “telemunca” a fost introdusă oficial prin Legea nr. 81/2018 și este definită ca „forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”. Conform art. 33 din Decretul 195/2020 de instituire a stării de urgență, angajații care vor continua să lucreze de acasă pot face acest lucru pe baza unui act unilateral al angajatorului. Deci, companiile nu trebuie să solicite acum semnătura angajaților care lucrează în regim de telemuncă pe perioada stării de urgență, dar, în cazul în care vor extinde modalitatea de lucru la distanță după terminarea stării de urgență, va trebui să semneze acte adiționale cu angajații.

Ceea ce este important de știut referitor la telemuncă este că, spre deosebire de lucrul la domiciliu, angajatul trebuie să lucreze conform unui program de lucru agreat cu angajatorul. Ca urmare, însăși legea reglementează respectarea unei discipline a muncii.

Lucrul de acasă are, ca orice lucru pe lumea asta, plusuri și minusuri.

Plusuri:
• mai multă libertate de acțiune pentru angajat
• timp și bani economisiți cu deplasarea la serviciu
• economii cu costurile biroului.

Minusuri:
• mai puțină ghidare din partea managerului
• control mai redus al activității și al respectării timpului de lucru (în situațiile în care compania nu are indicatori de performanță clari sau fazele de lucru sunt lungi și nu există multe repere intermediare de control)
• în anumite situații, inexistența unui mediu propice lucrului sau lipsa condițiilor tehnice la domiciliul angajatului
• necesitatea implementării de măsuri sporite de securitate a datelor, inclusiv a celor cu caracter personal
• în anumite situații, prelungirea proceselor de decizie
• necesitatea schimbării unor proceduri de lucru
• îngreunarea comunicării în echipă
• extinderea timpului de învățare, în cazul noilor angajați care nu mai beneficiază sau beneficiază mult mai greu de mentoring
• scăderea spiritului de echipă
• efecte psihologice, cum ar fi apariția sentimentului de însingurare

După cum se observă sunt multe efecte adverse, dar, din fericire, multe se pot și remedia/ ameliora prin implicarea și mai accentuată a managerilor cu atribuții directe de coordonare. Aceștia trebuie să își adapteze metodele de lucru și să își îmbunătațească abilitățile de comunicare.

Departamentele de resurse umane – care practic reprezintă mâna dreaptă a conducerii în demersurile de comunicare și pregătire a managerilor din prima linie – dețin, și în aceste timpuri, un rol cheie în demersul de a susține continuitatea activității; acestea trebuie să propună soluții viabile și să implementeze noi proceduri de lucru, de natură să ajute oamenii din organizație să-și mențină ritmul și constanța activităților prestate de la distanță.